Definita cuvantului temă
TÉMĂ, teme, s. f. 1. Idee principală care este dezvoltată într-o operă, într-o expunere; subiect; aspect al realității care se reflectă într-o operă artistică. ◊ Loc. prep. Pe tema... = în jurul problemei..., despre problema... 2. Motiv melodic dintr-o piesă muzicală. ◊ Temă cu variațiuni = compoziție muzicală care constă în enunțarea unei teme și în valorificarea ei prin diferite transformări ulterioare. 3. Exercițiu scris dat școlarilor, studenților etc. pentru aplicarea cunoștințelor dobândite. 4. (Lingv.) Grupare de elemente din structura unui cuvânt, constituită din rădăcină, urmată de o vocală tematică și adesea de unul sau mai multe sufixe (gramaticale sau lexicale) ori precedată de prefixe și caracterizată prin faptul că este comună formelor unuia și aceluiași cuvânt. – Din lat. thema. Cf. fr. thème, it. tema.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu temă
DRAHMĂ, drahme, s. f. 1. Unitate monetară în Grecia modernă; monedă de argint în Grecia antică. 2. Veche unitate de măsură pentru greutăți (cu valori variabile). – Din ngr. drahmí, fr. drachme. Vezi definitia »
várză s. f., g.-d. art. vérzei; pl. vérze Vezi definitia »
scrípiță, scrípițe, s.f. (reg.) coastă abruptă de deal. Vezi definitia »
SPLENOGRÁMĂ s.f. (Med.) Formula elementelor celulare splenice. [< fr. splénogramme]. Vezi definitia »
INIȚIÁLĂ s.f. Literă, sunet cu care începe un cuvânt. [Pron. -ți-a-. / cf. fr. initiale, it. iniziale]. Vezi definitia »