MERCANTILÍSM s. n. 1. doctrină economică practicată de o serie de țări europene în sec. XV-XVIII, care considera că avuția socială rezidă în acumularea de bani. 2. spirit negustoresc, comercial; preocupare de a câștiga bani prin orice mijloace. (< fr. mercantilisme) Vezi definitia »

TRIBALÍSM s. n. organizare socială de tip tribal. (< fr. tribalisme) Vezi definitia »

CANIBALISM (‹ canibal) s. n. 1. Devorare, de către unele animale, a indivizilor din propria specie (de ex. femelele mame, mai ales scroafele, își devorează puii după fătare sau unele păsări ciugulesc țesuturile vii ale altor păsări). C. se manifestă numai în anumite perioade ale vieții (c. temporar: la feline cînd masculii sînt mai mulți decît femelele le mănîncă puii pentru a le forța să reintre în călduri) sau este o trăsătură specifică de comportament (c. permanent: la călugăriță). 2. Consumarea cărnii de om de către popoarele primitive, determinată de insuficiența resurselor alimentare sau de credințe religioase; antropofagism. 3. Cruzime, ferocitate. Vezi definitia »

MUNTENÍSM, muntenisme, s. n. Cuvânt, expresie, construcție proprie graiului din Muntenia. – Muntenia (n. pr.) + suf. -ism. Vezi definitia »

ANTITRINITARÍSM s. n. doctrină eretică în biserica veche care nega dogma creștină a Treimii. (< fr. antitrinitarisme) Vezi definitia »