VALÚTĂ s. f. 1. unitate monetară care stă la baza sistemului monetar al unui stat. 2. totalitatea mijloacelor de plată (monede, bancnote, cambii, cecuri etc.) folosite în schimbul internațional. ♦ ~ forte = valută cu acoperire în aur care este acceptată de mai multe state. (< it. valuta) Vezi definitia »

DROSOFÍLĂ, drosofile, s. f. (La pl.) Gen de musculițe ale căror larve trăiesc în materii aflate în stare de fermentație sau de putrefacție (Drosophila); (și la sg.) musculiță din acest gen. – Din fr. drosophile. Vezi definitia »

nóră (nuróri), s. f. – Soția fiului. – Var. (înv.) nor. Mr. nor(ă), megl. noră. Lat. nǒrus, formă populară a lui nŭrus (Densusianu, Hlr., 78; Pușcariu 1190; Candrea-Dens., 1244; REW 6000), cf. it. nuora, prov. noro, v. fr. nuere (saintong. nore), sp. nuera, port. nora. Var. supraviețuiește în legături sintactice: noru-mea, noru-sa; pl. indică un paralelism cu soră. Pentru absența diftongării, cf. Rosetti, I, 60. E cuvînt de uz general (ALR, I, 260). Vezi definitia »

șalúpă (șalúpe), s. f. – Ambarcație, barcă cu motor. Fr. chaloupe, cf. șlep. Vezi definitia »

PITEȘTEÁNCĂ, piteștence s. f. Femeie născută și crescută în municipiul Pitești. ♦ Locuitoare din municipiul Pitești. – Piteștean + suf. -că. Vezi definitia »