fundár s.n. (reg.) țesătură țărănească. Vezi definitia »

SMEURÁR, smeurári, s. m. (Var.) Zmeurar. Vezi definitia »

sălășár, sălășári, s.m. (înv. și reg.) persoană care se ocupa cu găzduirea oaspeților, trecătorilor etc. Vezi definitia »

SERTÁR, sertare, s. n. 1. Parte a unei mobile (birou, scrin etc.) în formă de cutie, care se poate trage în afară. 2. Organ de mașină care, prin deplasările sale, permite intrarea și ieșirea agentului motor (abur, aer comprimat etc.) în și din cilindrul unui motor. ♦ Element în formă de placă folosit la construcția unor robinete pe care le închide și le deschide, deplasându-se într-o mișcare de translație în lungul axei lui; vană. [Var.: saltár s. n.] – Din ngr. sirtári. Vezi definitia »

MALÁR adj., s.n. (Os al feței) așezat lateral dedesubtul orbitei. [< fr. malaire, cf. lat. mala – obraz]. Vezi definitia »