CONFERÍNȚĂ s. f. 1. expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul științei, artei etc. 2. reuniune a reprezentanților unor state, organizații etc. pentru a discuta și a lua hotărâri în anumite chestiuni. ♦ ~ la nivel înalt = întrunire a unor șefi de state sau de guverne. 3. for superior al unei organizații de partid, care se întrunește pentru a dezbate probleme ale organizației, a alege organele sale de conducere etc. 4. consfătuire, convorbire. ♦ ~ de presă = întâlnire între o personalitate a vieții politice, sociale sau culturale și reprezentanți ai presei. (< fr. conférence, lat. conferentia) Vezi definitia »

PUGILÍSTICĂ s.f. Pugilism. [< pugilistic]. Vezi definitia »

LÍMITĂ s. f. 1. valoare extremă (maximă sau minimă) a unei mărimi. ◊ ceea ce mărginește ceva; hotar; margine. ♦ la ~ = în caz extrem. ◊ cel mai înalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce, un instrument. 2. (mat.) valoare fixă către care tind valorile unei mărimi variabile. 3. (fig.) punct până la care pot ajunge posibilitățile cuiva. (< fr. limite, lat. limes, -itis) Vezi definitia »

CATARÁCTĂ s.f. I. Cădere de apă pe cursul unui fluviu; complex de cascade mai mici. ♦ Cascadă. II. Boală de ochi caracterizată prin opacifierea cristalinului; (pop.) albeață. [< fr. cataracte, cf. lat. cataracta, gr. katarrhaktes – cădere]. Vezi definitia »

OÁRĂ², oare, s. f. (Reg.) Orătanie. – Lat. ovaria „ouătoare”. Vezi definitia »