Definita cuvantului polen
POLÉN, (rar) polenuri, s. n. (Bot.) Pulbere, de obicei galbenă, constituită din grăuncioare microscopice produse de anterele staminelor. – Din fr., lat. pollen, germ. Pollen.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu polen
SFEN, sfenuri, s. n. Silicat natural de titan și de calciu cristalizat în sistemul monoclinic, de culoare galbenă-brună, lucios, frecvent în rocile eruptive. – Din fr. sphène. Vezi definitia »
SEN s.m. Monedă divizionară în Japonia și Kampuchia, valorând a suta parte dintr-un yen, respectiv dintr-un riel. [< fr. sen < cuv. japonez]. Vezi definitia »
SPODÚMEN s. n. Silicat natural de litiu și de aluminiu, de culoare albă-cenușie, galbenă-verzuie sau violetă, cu luciu sidefiu. – Din fr. spodumène. Vezi definitia »
TEN, tenuri, s. n. Culoarea și însușirile pielii obrazului; p. ext. pielea obrazului. ◊ Fond de ten = produs de cosmetică de consistență păstoasă sau lichidă, gras, de culoarea pudrei, folosit ca fard. – Din fr. teint. Vezi definitia »
AMBIGÉN, -Ă adj. 1. gen ~ = genul neutru. 2. cu stamine și pistile în aceeași floare; monoclin, bisexuat. (< lat. ambigenus) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z