Definita cuvantului polistiren
POLISTIRÉN, polistireni, s. m. Material plastic solid, incolor sau slab gălbui, transparent, foarte rezistent din punct de vedere chimic și electric, care se întrebuințează în electrotehnică, în industria cablurilor și la fabricarea multor obiecte de larg consum. – Din fr. polystyrène, engl. polystyrene, rus. polistiren.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu polistiren
AUSTEN [ɔstin], Jane (1775-1817), prozatoare engleză. Romane realist-clasice evocînd universul provincial („Mîndrie și prejudecată”), cu ironie și finețe analitică. Vezi definitia »
FIBRINOGÉN s.n. Substanță din grupa globulinelor, care intră în compoziția plasmei sângelui. [< fr. fibrinogène]. Vezi definitia »
HEMATOGÉN, -Ă adj. (Despre unele medicamente) Care produce sânge, care face să crească numărul globulelor roșii din sânge. // s.n. Produs alimentar concentrat, obținut din amestecarea sângelui cu lapte și cu diferite substanțe aromatizate. [< fr. hématogène, cf. gr. haima – sânge, gennan – a produce]. Vezi definitia »
NÚMEN s.n. (Fil.) Esență cognoscibilă numai prin rațiune. ♦ (La Kant) a) termen folosit pentru desemnarea lucrului în sine; b) libertatea, nemurirea sufletului și divinitatea. [Var. noumen s.n. / cf. fr. noumène, it. noumeno, germ. Noumenon < gr. noumenon – ceea ce este gândit]. Vezi definitia »
BIOGÉN, -Ă, biogeni, -e, adj. (Despre roci) Care rezultă din activitatea unor țesuturi vii. Calcar biogen. ♦ (Substantivat, n.) Preparat obținut din culturi de bacterii care îmbogățește solul în azot și se folosește ca îngrășământ în agricultură. [Pr.: bi-o-] – Fr. biogène (<gr.). Vezi definitia »