VÂNĂȚÍE s. f. (Rar) Vânătoare. – Din vânat + suf. -ie. Vezi definitia »

ECOLALÍE s.f. Repetare automată a sunetelor auzite la alții, care se manifestă ca simptom al unor boli nervoase. ♦ Repetare automată a vorbelor altuia. [Gen -iei. / < fr. écholalie, cf. gr. echo – sunet, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »

corabíe (-íi), s. f. – 1. Navă, vas. – 2. (Arg.) Pantof, încălțăminte. – Mr. cărave, megl. curabie. Sl. korablῑ (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 303; Cihac, II, 73; Meyer 177; Conev 820, din gr. ϰαράβι (cf. carabă). Aparține aceleiași familii a lat. carabus, de unde sp. carabela (› rom. caravelă, s. f., prin intermediul fr. caravelle); cf. bg., sb. korab, sb., cr., slov. korablja, rus. korablĭ, alb. karáf, mag. kereb. – Der. corăbier, s. m. (navigator, marinar); corăbierie, s. f. (navigare); corăbia (var. corăbieri), vb. (a naviga), cuvinte puțin folosite; corăbiască (var. corăbierească), s. f. (dans tipic). Vezi definitia »

METAPSIHOLOGÍE s. f. metapsihică. (< fr. métapsychologie) Vezi definitia »

APRAXÍE s. f. incapacitate patologică de a executa mișcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. (< fr. apraxie, gr. praxis) Vezi definitia »