Definita cuvantului poșidic
POȘIDÍC, (1) poșidicuri, s. n., (2) poșidici, s. m. (Reg.) 1. S. n. (Colectiv) Mulțime, droaie, gloată de copii; p. ext. mulțime de animale mici. 2. S. m. (Fam.) Epitet dat tinerilor, copiilor sau oamenilor mici de statură. [Var.: poșândíc, poșodíc s. n., s. m.] – Cf. magh. posadék.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu poșidic
AUDIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la audiologie. [Cf. fr. audiologique]. Vezi definitia »
OROGENÉTIC, -Ă adj. referitor la orogeneză; orogenic. (< germ. orogenetisch) Vezi definitia »
cipíc (cipíci), s. m. – Papuc. – Var. ciupic, țipic. Din. bg. čepik, după DAR; din mag. cipöke, după Cihac, II, 491. Mag. explică mai bine var. Cf. iud. sp. čipičis (Wagner, Caracteres generales del judeoesp., Madrid 1930, 71). Vezi definitia »
PIEZOMÉTRIC adj. Nivel piezometric = nivelul ipotetic până la care apele subterane captive se pot ridica sub acțiunea presiunii hidrostatice, când are loc egalizarea acesteia cu presiunea atmosferică; poate fi piezometric pozitiv (la apele arteziene care țâșnesc deasupra nivelului suprafeței topografice) sau piezometric negativ (la apele ascensionale care urcă prin capilaritate); coincide cu suprafața piezometrică. – [Sursa: M. Ielenicz și colaboratorii, Dicționar de geografie fizică, Editura Corint, Bucuresti, 1999] Vezi definitia »
OFIOLÓGIC, -Ă, ofiologici, -ce, adj. Referitor la ofiologie, de ofiologie. [Pr.: -fi-o-] – Din fr. ophiologique. Vezi definitia »