AFÁRĂ adv. Dincolo de limitele unui spațiu închis sau apropiat; în exterior. ◊ Loc. conj. Afară numai dacă nu... = numai cu condiția ca..., afară de cazul când... ◊ Loc. prep. (În) afară de... = fără a mai socoti și... ◊ Expr. A da afară = a scoate (cu forța) de undeva; a elimina, a exclude; a concedia dintr-un post. Afară din cale sau din cale-afară = peste măsură, neobișnuit de... ♦ (Cu valoare de interjecție) Ieși! pleacă! du-te! – Lat. ad foras. Vezi definitia »

selídă (-de), s. f. – Pagină. Ngr. σελίδα (Tiktin). Sec. XVII, înv. Seligea, s. f. (căptușeală pentru piei), înv., pare să provină din același cuvînt, poate prin intermediul tc. Vezi definitia »

ATENÁNSĂ, atenanse, s. f. Corp secundar al unei case, folosit pentru bucătărie, spălătorie etc.; parte secundară a unei locuințe. [Var.: (înv.) atenánță s. f.] – După fr. attenant. Vezi definitia »

stívă (-ve), s. f. – Grămadă de obiecte ordonate. It. (ven.) stiva, prin intermediere orientală, cf. ngr. στοίβα, bg. stiva. – Der. stiva, vb. (a face stive); stivaj, s. n. (operație de încărcare a unei nave), din it. stivaggio. Vezi definitia »

JÓFRĂ, jofre, s. f. Prăjitură de formă cilindrică din cremă de ciocolată acoperită cu glazură. – Din fr. joffre. Vezi definitia »