UNIVALÉNT, -Ă I. adj. monovalent. II. adj., s. m. (cromozom) fără partener omolog, care nu se împerechează în timpul meiozei. (< fr. univalent) Vezi definitia »

AMBRANȘAMÉNT, ambranșamente, s. n. Ramificație secundară a unei linii ferate, a unei conducte de canalizare etc.; branșament. – Din fr. embranchement. Vezi definitia »

INTELIGÉNT, -Ă adj. Deștept, ager la minte, pătrunzător. ♦ Care manifestă inteligență. [Cf. lat. intelligens, fr. intelligent]. Vezi definitia »

INTOLERÁNT, -Ă adj. 1. care nu respectă libertatea de gândire, care nu suportă altă credință, religie decât a sa; fanatic. 2. (despre organism) care nu suportă (un medicament). (< fr. intolérant) Vezi definitia »

GISÁNT s.n. Efigie funerară orizontală, reprezentând pe cel îngropat. [< fr. gisant]. Vezi definitia »