MÍNUS, (l, 2) minusuri, s. n., (3) adv. 1. S. n. Semn de forma unei liniuțe orizontale, folosit pentru indicarea operației de scădere sau pentru caracterizarea numerelor sau mărimilor negative. 2. S. n. Deficit, lipsă. 3. Adv. Mai puțin, fără. – Din lat. minus. Vezi definitia »

PÁGUS s.n. (Ant.) Comună rurală, sat în Imperiul roman. [< lat. pagus]. Vezi definitia »

ÚLCUS s.n. (Med.) Ulcer. ♦ Rană, umflătură. [< lat., fr. ulcus]. Vezi definitia »

SURPLÚS, surplusuri, s. n. Ceea ce este în plus, ceea ce depășește necesarul; prisos, excedent. – Din fr. surplus. Vezi definitia »

PÁGRUS s.m. (Zool.) Pește marin asemănător cu dorada, apreciat pentru carnea sa. [< fr. pagre, it. pagro, cf. lat. phager, gr. phagros]. Vezi definitia »