ACÚSTIC, -Ă adj. Referitor la acustică; care emite, transmite sau recepționează sunete. ◊ Cornet acustic = pâlnie care întărește sunetele, folosită de cel cu auzul slab. [< fr. acoustique, cf. it. acustico < gr. akoustikos – relativ la sunet]. Vezi definitia »

ANTIPÁTIC, -Ă, antipatici, -ce, adj. Care inspiră antipatie; respingător, nesuferit. – Din fr. antipathique. Vezi definitia »

LOGAÉDIC adj. vers ~ = vers complex din anapești și iambi sau din dactili și trohei ori iambi. (< fr. logaédique, gr. logaoidikos) Vezi definitia »

GENÉTIC, -Ă, genetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a biologiei care studiază fenomenele și legile eredității și variabilității organismelor. 2. Adj. Care aparține geneticii (1) sau genezei, privitor la genetică sau la geneză. – Din fr. génétique. Vezi definitia »

TEOSÓFIC, -Ă adj. v. teozofic. Vezi definitia »