tiră, tire s. f. (intl.) 1. v. tirangiu. 2. obiect cu care hoțul își acoperă mâna. Vezi definitia »

NUCLEOPLÁSMĂ s.f. (Biol.) Carioplasmă. [Et. incertă]. Vezi definitia »

búrcă (búrci), s. f. – Bundă. Pol., rus. burka (Cihac, II, 55; DAR), sau mai probabil din tăt. burke (cf. M. Holderness, Notes relating to the Crim's Tartrs, Londra, 1823). Vezi definitia »

BIOLUMINESCÉNȚĂ s.f. Proprietate a unor ființe vii (bacterii, insecte, pești etc.) de a emite lumină. [Cf. fr. bioluminescence]. Vezi definitia »

CETÓZĂ s. f. 1. monozaharid care conține o grupare cetonică în moleculă. 2. stare patologică datorată unui exces de cetonă în organism. (< fr. cétose) Vezi definitia »