Definita cuvantului protură
PROTÚRĂ, proture, s. f. (La pl.) Ordin de insecte inferioare, fără aripi, antene și ochi, cu rudimente de picioare și cu armătură bucală pentru supt și mestecat; (și la sg.) insectă din acest ordin. – Din fr. protoures.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu protură
DÚMĂ s. f. Nume dat adunării legislative constituite (în 1905) în Rusia țaristă. – Din rus. duma. Vezi definitia »
TRISTEARÍNĂ s. f. (Chim.) substanță solidă răspândită în grăsimile naturale. [Pr.: -ste-a-] – Din fr. tristéarine. Vezi definitia »
SUBLITERATÚRĂ s. f. literatură de proastă calitate. (după engl. subliterature) Vezi definitia »
scorbeleálă, scorbeléli, s.f. (înv. și reg.) scormoneală, scormonit, scorbelire, scorbelit. Vezi definitia »
SERPÉTĂ s.f. Cuțit special, cu vârf în formă de pană îndoită, folosit pentru altoire; cosoraș. [< fr. serpette]. Vezi definitia »