PSIHEDELÍSM s. n. stare de visare trează, specifică, provocată de unele halucinogene. (< fr. psychédélisme) Vezi definitia »

NEOMALTHUSIANÍSM s. n. doctrină burgheză contemporană care reia teoria lui Malthus a pretinsei suprapopulări a globului, propunând soluții de exterminare în masă a populației. (< fr. néo-malthusianisme) Vezi definitia »

PITAGORÍSM s.n. Curent filozofic idealist din Grecia antică, întemeiat de Pitagora, care susține că esența tuturor lucrurilor sunt numerele, simbolurile, că întregul univers constituie o armonie de numere. [Cf. fr. pythagorisme < Pitagora – filozof și matematician grec din antichitate]. Vezi definitia »

ANTAGONÍSM, antagonisme, s. n. Contradicție de neîmpăcat între părți, elemente, clase sociale sau forțe opuse care se află în luptă. – Fr. antagonisme (< gr.). Vezi definitia »

AUTOCRATÍSM s. n. concepție, doctrină bazată pe autocrație. (< fr. autocratisme) Vezi definitia »