Definita cuvantului epicurism
EPICURÍSM s.n. Doctrină filozofică materialist-ateistă a lui Epicur, care îmbogățește atomismul antic, iar în etică încearcă să creeze o teorie a plăcerii raționale, la baza căreia stă un ideal individualist, de evitare a suferinței și de dobândire a unei fericiri senine, susținând că cel mai rezonabil lucru pentru om este repaosul, liniștea și nu activitatea. [Var. epicureism s.n. / < fr. épicurisme < Epicur – filozof grec din antichitate].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu epicurism
TEATRALÍSM s. n. 1. interpretare emfatică a unui rol. (II, 1). 2. atitudine teatrală (2); caracter teatral; teatralitate. 3. (med.) tendință către manifestări emotive spectaculare. (< fr. théâtralisme) Vezi definitia »
SOFÍSM s. n. raționament aparent corect, dar în fond incorect, construit astfel în scopul de a induce în eroare. (< fr. sophisme, lat. sophisma) Vezi definitia »
PEDANTÍSM s.n. 1. Paradă de erudiție; meticulozitate; pedanterie. ♦ Exprimare în termeni pretențioși, fără conținut. 2. Gravitate în chestiuni de mică importanță. [< fr. pédantisme]. Vezi definitia »
DIALECTÍSM s.n. 1. Particularitățile graiului, ale dialectului; regionalism; dialectalism. ♦ Dialect; grai. 2. Teorie care consideră că lumea fenomenelor poate fi explicată printr-un șir de opoziții bine alese, care se înlocuiesc reciproc la infinit. [Pron. di-a-. / cf. it. dialettismo, germ. Dialektismus, rus. dialektizm]. Vezi definitia »
HIPOPARATIROIDÍSM s. n. secreție insuficientă de hormon paratiroidian. (< fr. hypoparathyroïdisme) Vezi definitia »