TEÍSM² s. n. intoxicație survenită în urma abuzului de ceai. (< fr. théisme) Vezi definitia »

OSTRACÍSM s. n. 1. Formă de judecată a adunării poporului, în vechea Atena, prin care un cetățean, considerat primejdios pentru libertatea și securitatea regimului, era exilat temporar. 2. Persecuție, ostracizare. – Din fr. ostracisme. Vezi definitia »

ILOTÍSM s. n. (Livr.; în antichitate) Condiție, stare a unui ilot. ♦ Fig. Stare de asuprire, de ignoranță. – Din fr. ilotisme. Vezi definitia »

MONARHÍSM s. n. sistem, opinie a monarhiștilor. (< fr. monarchisme) Vezi definitia »

INACTIVÍSM s.n. Accentuare a atitudinii inactive, mod de viață care evită întâmplările lumii din afară. [< germ. Inaktivismus]. Vezi definitia »