ALCÁLIU s.n. (Chim.) Compus chimic caustic care albăstrește hârtia roșie de turnesol și care, în unire cu un acid, formează o sare; bază. [Pron. -liu, pl. -ii. / < fr. alcali, cf. ar. al-kali – plantă marină]. Vezi definitia »

EPÍU s.n. Dig de piatră sau de nuiele, construit de la malul unei ape către larg pentru a micșora lățimea apei sau pentru a-i apăra malurile de eroziuni. [Pron. -piu. / < fr. épi]. Vezi definitia »

caisíu, -íe, caisíi, adj. (înv.) galben-deschis; de culoarea caiselor. Vezi definitia »

BINIȘLÍU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; p. ext. curtean. – Din tc. binișli. Vezi definitia »

PREPARATÓRIU, -IE adj. preparator (I). (< fr. préparatoire) Vezi definitia »