CONFESIONALÍSM s. n. concepție teologică ce consideră obligatorie apartenența la o anumită confesiune. (< germ. Konfessionalismus, it. confessionalismo) Vezi definitia »

CULTURALÍSM s. n. 1. preocupare culturală. 2. școală americană de antropologie care admite ca esențială specificitatea culturii, considerată ca obicei al grupului social, în opoziție cu natura. ◊ curent care pune accentul, în ce privește formarea personalității, pe rolul factorilor de mediu socioculturali. (< fr. culturalisme) Vezi definitia »

cretinism s.n. Boala, de obicei dobandita in primii ani de copilarie, cauzata de o dezvoltare insuficienta a creerului , asociata cu o insuficienta a glandei tiroide , care se manifesta prin tulburari in crestere , prin inapoiere mintala etc – Tampenie , idiotenie , prostie – din fr. cretinisme. Vezi definitia »

TIMPANÍSM s. n. Boală care se manifestă prin balonarea abdomenului, din cauza gazelor aflate în intestine; timpanită. – Din fr. tympanisme. Vezi definitia »

SCHOPENHAUERÍSM s. n. filozofia lui Schopenhauer, care afirmă că esența lumii este voința universală, oarbă și irațională, și exclude existența legilor dezvoltării naturii și a societății și propagă un estetism mizantrop, culminând prin proclamarea idealului mistic al „Nirvanei”. (< schopenhauerian + -ism) Vezi definitia »