MENSURALÍSM s. n. sistem de notație muzicală inventat de islamici, care permitea să fie definite exact raporturile de valoare (de durată a sunetelor) dintre o notă și alta. (< germ. Mensural/musik/ + -ism) Vezi definitia »

JAINÍSM s. n. Religie și școală filozofică indiană, opusă brahmanismului și sistemului de castă al acestuia, întemeiată în sec. VI a. Cr. [Pr.: ja-i-] – Din fr. jaïnisme. Vezi definitia »

CONSTITUȚIONALÍSM s. n. Regim de guvernare bazat pe existența unei constituții. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. constitutionnalisme. Vezi definitia »

BACOVIANÍSM s. n. Caracteristică a poeziei lui Bacovia, care exprimă sentimentul izolării, o nostalgie incurabilă, monotonia vieții citadine, obsesia morții, nevroze și plictisul halucinant al periferiei provinciale. (< bacovian + -ism) Vezi definitia »

METACRONÍSM s.n. Eroare de dată prin postdatare. [< fr. métachronisme]. Vezi definitia »