PATOGÉN, -Ă adj. (Despre microbi, agenți etc.) Care provoacă infecții. [< fr. pathogène, cf. gr. pathos – boală, gennan – a produce]. Vezi definitia »

OXIGÉN s. n. Element chimic gazos, incolor, inodor, insipid, care reprezintă o cincime din aerul atmosferic, fiind indispensabil în procesul respirației și al arderii, și care, în combinație cu hidrogenul, formează apa. – Din fr. oxygène. Vezi definitia »

FELOGÉN s.n. (Bot.) Strat de celule generatoare care produce suberul și felodermul. [< fr. phellogène, cf. gr. phellos – plută, gennan – a produce]. Vezi definitia »

MIELOGÉN, -Ă adj. (despre leucocite) care își are originea în măduva osoasă. (< fr. myélogène) Vezi definitia »

GREISEN [GRÁI-ZĂN] s. n. rocă granuloasă, din cuarț și mică, formată prin transformarea granitului sub acțiunea soluțiilor magmatice reziduale. (< germ. Greisen) Vezi definitia »