Definita cuvantului izotonie
IZOTONÍE s.f. 1. Echilibru molecular între două soluții separate de o membrană organică și care au aceeași presiune osmotică; izoosmie. 2. Proprietate a unor nuclee atomice de a avea același număr de neutroni. [Gen. -iei, var. isotonie s.f. / < fr. isotonie, cf. gr. isos – egal, tonos – tensiune].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu izotonie
solzaríe s.f. (reg.) nume de plantă; mama-pădurii. Vezi definitia »
SUFIXÁȚIE s.f. Sufixare. [Gen. -iei. / < fr. suffixation]. Vezi definitia »
VĂLGÁRIE, vălgarii, s. f. (Reg.) Vâlvătaie, pălălaie. Vezi definitia »
ispravlénie s.f. (înv.) faptă bună; realizare. Vezi definitia »
LIMNOLOGÍE s.f. 1. Ramură a hidrologiei care studiază fenomenele fizice și biologice ce au loc în lacuri. 2. Parte a hidrobiologiei care se ocupă cu studiul apelor interioare. [Gen. -iei. / < fr. limnologie, cf. gr. limne – lac, logos – studiu]. Vezi definitia »