Definita cuvantului leucină
LEUCÍNĂ s.f. Aminoacid care se găsește în splină, în pancreas etc., indispensabil în nutriție. [< fr. leucine].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu leucină
ierúncă (ierúnci), s. f. – Urzică (Bonasia betulina). – Var. iruncă. Origine incertă. Pare a fi în legătură cu sl. jarębĭ, jarębĭca „potîrniche” (Cihac, II, 149; Scriban), însă der. directă este dificilă. Drăganu, Dacor., VI, 284, se gîndea la sb. jaruh „de primăvară” sau bg. jarka, jarica „puișor”. Vezi definitia »
SÉRĂ s.f. Încăpere special amenajată care servește pentru adăpostirea și cultivarea plantelor care nu suportă frigul. [< fr. serre]. Vezi definitia »
zbenguiálă s. f., g.-d. art. zbenguiélii; pl. zbenguiéli Vezi definitia »
OGÍVĂ, ogive, s.f. Element arhitectural și de construcție caracteristic stilului gotic, format din intersecția a două arcuri dispuse diagonal și constituind osatura unei bolți. Vezi definitia »
TRIPLÉTĂ2 s.f. Grup de trei jucători care fac parte din înaintarea unei echipe de fotbal. [< fr. triplet]. Vezi definitia »