Definita cuvantului obliga
OBLIGÁ, oblíg, vb. I. 1. Tranz. A constrânge, a sili (pe cineva la ceva); a impune. 2. Tranz. și refl. A (se) îndatora. 3. Refl. A se angaja, a-și lua o sarcină, o răspundere. – Din lat. obligare, fr. obliger.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu obliga
abrogá vb. tr. a scoate din vigoare un act normativ. (< lat. abrogare, fr. abroger) Vezi definitia »
BÂRLIGÁ, pers. 3 bârlígă, vb. I. Tranz. A-și încârliga coada în sus. [Var.: îmbârliga vb. I] Vezi definitia »
PROROGÁ vb. I. tr. A prelungi timpul care fusese fixat pentru ceva; (spec.) a amâna, a suspenda ședințele unei adunări legiuitoare pentru un anumit timp. [P.i. proróg. / < lat. prorogare, cf. fr. proroger]. Vezi definitia »
ANTOLOGÁ vb. tr. 1. a selecta texte pentru o antologie. 2. (fig.) a alege. (după engl. anthologize) Vezi definitia »
SVINGÁ vb. I. tr. (Rar) 1. A dansa sving. 2. A cânta, a interpreta în stil sving. [Scris și swinga, var. suinga vb. I. / < engl. swing]. Vezi definitia »