STOICÍSM s. n. 1. doctrina școlii stoice. 2. tărie, fermitate sufletească în fața vicisitudinilor vieții. (< fr. stoïcisme) Vezi definitia »

HIERATÍSM s. n. Spirit sau sistem hieratic; caracterul a ceea ce este hieratic. [Pr.: hi-e-] – Din fr. hiératisme. Vezi definitia »

ATENTÍSM s.n. Politică de tergiversare și de oportunism. [ < fr. attentisme, cf. it. attente – așteptare]. Vezi definitia »

DEFETÍSM s.n. 1. Atitudine de defetist; opinie, părere, atitudine a celui care (afectează că) nu crede în reușita unei acțiuni sau în justețea unei cauze, pe care o consideră pierdută. 2. Infracțiune constând în lansarea și răspândirea în timp de război a unor zvonuri sau informații false, exagerate sau tendențioase cu privire la situația politică, economică și socială a țării. [< fr. défaitisme]. Vezi definitia »

MENDELÍSM s. n. Concepție care susține că transmiterea caracterelor ereditare se face potrivit legilor dominației, segregării și combinării independente a caracterelor. – Din fr. mendélisme. Vezi definitia »