atitudine verbală și non verbală de accentuare intenționată cu scop exclamativ și denunțiator, axată pe caracteristicile negative ale unei persoane, acțiuni, obiect, asupra acelor persoane, acțiuni, obiecte, care în aparență vor să demonstreze contrariul Vezi definitia »

HABITÚDINE s. f. obișnuință; deprindere, obicei. ◊ mod de comportament, istoricește constituit, al indivizilor aparținând aceluiași grup. (< fr. habitude, lat. habitudo) Vezi definitia »

INTROVERSIÚNE s.f. Situația celui introvertit. [Pron. -si-u-. / < fr. introversion, cf. lat. intro – înăuntru, vertere – a întoarce]. Vezi definitia »

OBSESIÚNE s.f. v. obsesie. Vezi definitia »

SIMȚICIÚNE s. f. (Înv.) Sensibilitate; sentiment, simțire (2). – Simți + suf. -iciune. Vezi definitia »