Definita cuvantului prim
PRIM, -Ă adj., num. ord. 1. Cel dintâi (în spațiu sau în timp); care se află în fruntea unei serii. ◊ Materie primă = material prin a cărui prelucrare se obțin produse finite. 2. Cel mai bun; cel mai însemnat etc. ◊ De prim rang = de calitate superioară. 3. Pe treapta cea mai înaltă, întâiul în categoria respectivă. // Element prim de compunere savantă cu sensul „întâi”, „primul”. [Var. primi-, primo-. / < lat. primus, cf. fr. primi-, it. primo-].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu prim
MÁXIM s.n. Maximum. // s.f. (Mat.) Valoarea cea mai mare într-un interval a unei variabile sau a unei funcții. ♦ (Met.) Centru de înaltă presiune atmosferică. [< lat., fr. maximum]. Vezi definitia »
EPONÍM, -Ă, eponimi, -e, s. m., adj. 1. S. m. Magistrat care, în antichitate, dădea numele său anului. 2. Adj. Care dă numele său unui oraș, unei regiuni etc. – Din fr. éponyme. Vezi definitia »
PERFECTÍSIM, -Ă adj., adv. extrem de bine. (< lat. perfectissimus) Vezi definitia »
UÍM s. n. v. uium. Vezi definitia »
HIDRONÍM s.n., adj. (Cuvânt) care denumește o apă. [< fr. hydronyme, cf. gr. hydor – apă, onoma – nume]. Vezi definitia »