Definita cuvantului rezonator
REZONATÓR s.n. 1. Aparat care servește la analiza sunetului și care poate întări sunetele. ♦ Dispozitiv care indică existența fenomenului de rezonanță. 2. Cavitate în care se formează sunetele rostite de om. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. résonateur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rezonator
EXCAVATÓR s. n. mașină de lucru de mare capacitate pentru săpat și încărcat pământul. (< fr. excavateur, rus. ekskavator) Vezi definitia »
MAIÓR s. m. grad militar imediat superior celui de căpitan. (< rus. maior, germ. Major) Vezi definitia »
abductór adj. m., pl. abductóri; f. sg. și pl. abductoáre Vezi definitia »
TELEIMPRIMATÓR s. n. aparat telegrafic cu care se transmit și se recepționează comunicări, texte etc. în literele alfabetului obișnuit; telescriptor, teletip (1). (după fr. téléimprimeur) Vezi definitia »
REDUCĂTÓR, reducători, s. m. Substanță care, într-o reacție de oxido-reducere, pierde electroni, oxidându-se. – Reduce + suf. -ător. Vezi definitia »