Definita cuvantului omenime
OMENÍME s. f. (Înv. și reg.) Omenire (1). – Om + suf. -ime.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu omenime
lame, brice și carice expr. de toate pentru toți, tot ce vrei și ce nu vrei. Vezi definitia »
Nume de limbă. „„Fals statut și glotonim (nume al unei limbi) impropriu atribuite de lingvistica sovietică oficială și de unii lingviști ex-sovietici limbii române din fosta U.R.S.S., considerată limbă romanică răsăriteană diferită de (daco)română” Acad. Marius Sala Vezi definitia »
NOBILÍME s.f. Totalitatea nobililor; boierime. [< nobil + -ime]. Vezi definitia »
NOBILÍME s. f. (În unele țări, și în epoca modernă.) 1. Categorie socială cuprinzând (în societatea medievală) pe posesorii de feude și de titluri ereditare sau pe foștii feudali și pe descendenții lor, care au păstrat unele privilegii de castă; aristocrație, noblețe (2). ♦ Nobilii dintr-o epocă, dintr-o regiune, dintr-o localitate. 2. (Rar) Noblețe (1). – Nobil + suf. -ime. Vezi definitia »
multime definita prin intentia altcuiva Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z