Definita cuvantului tabernacol
TABERNÁCOL s.n. 1. Cort; (spec.) cortul în care erau ținute tablele legii la vechii evrei. 2. Nișă în peretele sanctuarului unei biserici catolice sau cutie de argint de o formă specială, în care se păstrează cuminecătura și unele obiecte de cult. [Var. tabernacul s.n. / < lat. tabernaculum, it. tabarnacolo, fr. tabernacle].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tabernacol
COBÓL s. n. (Inform.) Limbaj simbolic folosit în programarea automată, orientat pe probleme de gestiune economică. – Din engl., fr. cobol. Vezi definitia »
TABERNÁCOL s.n. 1. Cort; (spec.) cortul în care erau ținute tablele legii la vechii evrei. 2. Nișă în peretele sanctuarului unei biserici catolice sau cutie de argint de o formă specială, în care se păstrează cuminecătura și unele obiecte de cult. [Var. tabernacul s.n. / < lat. tabernaculum, it. tabarnacolo, fr. tabernacle]. Vezi definitia »
FOL interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă zgomotul produs de oamenii fără dinți când mestecă. – Onomatopee. Vezi definitia »
GUIGNOL GHI-NIÓL/ s. n. 1. marionetă. 2. teatru de marionete. 3. (fig.) paiață, om ridicol. (< fr. guignol) Vezi definitia »
AERÍCOL, -Ă adj. (despre plante) Care trăiește în întregime în aer. [< fr. aéricole]. Vezi definitia »