FOVÍSM s. n. Curent apărut în pictura franceză, la începutul sec. XX. ca reacție împotriva disocierii impresioniste a tonurilor, folosind culoarea pură, distribuită în pete mari, uneori violente. – Din fr. fauvisme. Vezi definitia »

AUTOTROPÍSM s. n. capacitate a plantelor de a-și redobândi poziția lor naturală. (< fr. autotropisme) Vezi definitia »

ANTIPERISTALTÍSM s. n. Activitate a tubului digestiv care constă în contracții inverse sensului normal (de la intestinul gros spre stomac). – Din fr. antipéristaltisme. Vezi definitia »

TRANSCENDENTALÍSM s. n. 1. Concepție filozofică elaborată de Kant și bazată pe ideea că formele apriorice ale conștiinței precedă experiența și constituie condițiile existenței ei. 2. Curent filozofic caracterizat prin religiozitate panteistă și prin spirit umanitar. – Din fr. transcendantalisme (după transcendent). Vezi definitia »

MARÁSM s. n. (Livr.) Stare de epuizare fizică sau de decădere morală. – Din fr. marasme, ngr. marasmós, germ. Marasmus. Vezi definitia »