Definita cuvantului tripod
TRIPÓD s.n. 1. (Ant.) Scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ♦ Trepied. 2. (Mar.) Macara alcătuită din trei picioare reunite la partea de sus. [< fr. tripode].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tripod
PANACÓD, panacoade, s. n. Scândură de anumite dimensiuni, care se acoperă cu o cârpă curată și pe care se așază bucățile de aluat înainte de a fi introduse în cuptor; formă, tipar pentru aluat. – Din ngr. pinakotí. Vezi definitia »
pohód (pohóduri), s. n. – Ocazie, motiv, rațiune. – Var. po(d)vod. Sl. povodŭ (Cihac, II, 284), cf. pol. powod, rus. povod. – Der. pohodnic (var. podhodnic, po(d)vodnic), s. m. (dublură, cal de rezervă; cal de paradă) pare a fi der. de la același cuvînt, cf. sb. povodnik „hăț”, pol. powodnik „cel care mînă cai”, contaminat cu sl. pochoditi „a umbla”. Cuvinte înv. Vezi definitia »
ARILÓD s.n. (Bot.) Aril. [< fr. arillode]. Vezi definitia »
ogód (-duri), s. n. – 1. Obicei, uz. – 2. Plăcere, gust. – Var. (înv.) ogoadă, ugod (și der.). Sl. ugodu (Cihac, II, 176). – Der. ogodnic, adj. (înv., agreabil; Trans., iubit, drăguț); ogodi, vb. (Trans., a fi plăcut, a plăcea); ogoditor, adj. (Trans., amator, iubitor); ogodniță, s. f. (înv., gust, plăcere), din sl. ugodinica. Vezi definitia »
CESTÓD, cestode, s. n. (La pl.) Clasă de viermi platelminți în formă de panglică, paraziți intestinali; (și la sg.) vierme din această clasă. – Din fr. cestode. Vezi definitia »