Definita cuvantului turelă
TURÉLĂ s.f. 1. Dispozitiv blindat orientabil pe o navă de război, pe un tanc, pe un avion etc., în care sunt așezate tunuri, mitraliere sau alt armament greu. 2. (Cinem.) Parte a camerei de luat vederi care asigură o schimbare rapidă a obiectivelor. [< fr. tourelle].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu turelă
a avea cărămidă / flotă / lozul pe el expr. (intl.d. o potențială victimă) a avea bani Vezi definitia »
PÍUĂ, pive, s. f. 1. Instalație sau mașină folosită pentru împâslirea țesăturilor de lână prin frecarea și presarea lor între doi cilindri rotitori și prin lovirea lor cu ciocane de lemn într-un mediu cald și umed. 2. Vas de lemn, de metal sau de piatră de diverse forme și mărimi, cu pereții și cu fundul gros, în care se pisează diverse substanțe sau corpuri solide. 3. Parte a șteampului în care se zdrobește un minereu. 4. Scobitură în piesa unei instalații, care servește la fixarea sau la rotirea altei piese din instalația respectivă. 5. (Înv. și reg.) Mortier. 6. (Pop.; în expr.) A se pune piua (sau în piuă) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă. [Pr.: pi-uă.Pl. și: piue.Var.: (înv. și reg.): pívă s. f.] – Lat. *pilla. Vezi definitia »
BANDERÍLĂ, banderile, s. f. Suliță mică, prevăzută în vârf cu un steguleț și purtată de toreadori în luptele lor cu taurii. – Fr. banderille. Vezi definitia »
REPRÍZĂ, reprize, s. f. 1. Fiecare dintre intervalele sau etapele succesive de timp care împarte în părți egale durata totală a unei întreceri sportive, între care se interpun pauze variabile după natura jocului. 2. Durată a unei faze într-o operație tehnică; etapă de lucru. ◊ Loc. adv. În reprize = pe rând, în etape. 3. Trecere a unui motor de autovehicul de la un regim de mers cu turația joasă la unul cu turația înaltă, printr-o accelerare bruscă. 4. Reluare sau repetare a unei operații tehnice întrerupte. 5. Defect la suprafața unei piese turnate datorat umplerii incomplete a formelor de turnare, care se prezintă sub forma șanțurilor, a unor rotunjiri etc. – Din fr. reprise. Vezi definitia »
BUBURÚZĂ, buburuze, s. f. Gândăcel cu corpul rotund, cu aripile roșii, pătate cu șapte puncte negre (Coccinella septempunctata). [Var.: buburúz s. m.] Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z