INCONSISTÉNT, -Ă adj. Lipsit de consistență, de soliditate; slab, moale. [Cf. fr. inconsistant]. Vezi definitia »

ANTRENAMÉNT, antrenamente, s. n. 1. Proces complex și sistematic de pregătire a unui sportiv, a unui cal etc. pentru a avea o bună comportare în competițiile sportive, în scopul obținerii unor performanțe. 2. Exercițiu metodic la care este supus un organ, un aparat sau întregul organism animal, în scopul obținerii unui producții superioare. – Din fr. entrainement. Vezi definitia »

ACCIDÉNT s.n. 1. Întâmplare neprevăzută, venită pe neașteptate, care curmă o situație normală. ♦ Întâmplare care aduce o nenorocire. 2. Ridicătură sau adâncitură care schimbă perspectiva unui teren. 3. Însușire a unui lucru, a unui fenomen nelegată de esența, de ființa lui. // s.m. Semn (diez, bemol etc.) care alterează intonația unei note. V. alterație. ♦ Accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza etc.). [Pron. ac-ci-, pl. -nte, (s.m.) -nți. / < fr. accident, cf. it. accidente, lat. accidens]. Vezi definitia »

AFRÓNT s. n. insultă, jignire adusă cuiva în public. (< fr. affront, it. affronto) Vezi definitia »

APUNTAMÉNT s.n. Punte de-a lungul malurilor servind la acostarea navelor; debarcader. ♦ Rampă de descărcare. [Pl. -te. / cf. it. appuntamento, fr. appontement]. Vezi definitia »