PLATITÚDINE, platitudini, s. f. (La sg.) Faptul de a fi plat (2); banalitate, mediocritate; (și la pl.) vorbă, idee banală, plată. – Din fr. platitude. Vezi definitia »

DISPOZIȚIÚNE s. f. v. dispoziție. Vezi definitia »

SUBVERSIÚNE s. f. acțiune care urmărește răsturnarea, subminarea ordinii de stat. (< fr. subversion, lat. subversio) Vezi definitia »

RECLAMAȚIÚNE s. f. v. reclamație. Vezi definitia »

EXPUNCȚIÚNE s. f. (filol.) terminare, încheiere. ◊ marcare printr-un punct (deasupra sau dedesubtul unei litere, unui cuvânt etc.) a unei anulări; scoatere a unor cuvinte, litere dintr-un text. (< fr. exponction, lat. expunctio) Vezi definitia »