METATEORÍE s. f. teorie care studiază structura, sistemul conceptual și metodele unei teorii date. (< fr. métathéorie) Vezi definitia »

preacurvíe (preacurvíi), s. f. – Destrăbălare; se zicea în vechiul drept despre toate păcatele carnale comise cu o femeie care nu era prostituată (caz în care se zicea curvie). De la curvie, cu pref. sl. prĕ-, după modelul sl. prĕljubodĕjstvo. – Der. preacurvă, s. f. (femeie adulteră); preacurvar, s. m. (adulter; destrăbălat); preacurvi, vb. (a se destrăbăla). Vezi definitia »

IATROCHIMÍE s. f. Parte a alchimiei care aplica chimia în medicină, considerând procesele fiziologice numai ca fenomene chimice. – Din fr. iatrochimie. Vezi definitia »

AUTOINDÚCȚIE s. f. Selfinducție. [Pr.: a-u-] – După fr. autoinduction. Vezi definitia »

FOTOTOPOGRAFÍE s.f. Aplicarea fotogrammetriei la topografie. [Gen. -iei. / < fr. phototopographie]. Vezi definitia »