ABERATÍV, -Ă adj. (Rar) Care este departe de adevăr, care ține de aberație. [< fr. aberratif]. Vezi definitia »

EMISÍV, -Ă, emisivi, -e, adj. Referitor la emisiune; care are proprietatea de a emite (radiații, lumină); emițător (1). – Din fr. émissif. Vezi definitia »

RETROACTÍV, -Ă adj. care se aplică și unor fapte din trecut. (< fr. rétroactif) Vezi definitia »

PEDOAMELIORATÍV, -Ă adj. referitor la măsurile de ameliorare a solului. (< fr. pédo-amélioratif) Vezi definitia »

ASOCIATÍV, -Ă adj. 1. Relativ la asociație (3) [în DN]. 2. (Mat.; despre o operație) Care, repetată și aplicată unui șir de factori, conduce la același rezultat, independent de cum sunt grupați acești factori. [< fr. associatif]. Vezi definitia »