Definita cuvantului cariochineză
CARIOCHINÉZĂ s.f. (Biol.) Mod de înmulțire a celulelor vii caracterizat prin transformări în structura nucleului, care se divide indirect; mitoză. [Pron. -ri-o-, var. cariocineză s.f. / < fr. caryocinèse, cf. gr. karyon – nucleu, kinesis – mișcare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cariochineză
snámă (-me), s. f. – Monstru, lepădătură, stîrpitură. – Var. znamă. Sb. znamenje „semn, semnal” (Candrea). Este dubletul lui znamenie, s. f. (înv., semnal), din sl. znamenije; de la znamăn (var. zneamăn, znemene, Banat zleamăn), s. n. (placă, lespede, mormînt), din sb. znamenje, zlamenje; și din znamen, s. n. (ecuson, insignă militară), din rus. znamenĭ (Candrea). Vezi definitia »
cioáflă, cioáfle, s.f. (reg.) palmă (lovitură). Vezi definitia »
BICORDATÚRĂ s.f. (Muz.) Gamă dublă executată pe instrumente la care se cântă cu arcuș. [< it. bicordatura]. Vezi definitia »
HIALÍTĂ s.f. 1. Varietate de opal care are transparență. 2. Sticlă neagră de Boemia. 3. Inflamație a corpului vitros. [Pron. hi-a-, var. hialit s.n. / < germ. Hyalit, cf. gr. hyalos – sticlă, cuarț]. Vezi definitia »
NEUROLINGVÍSTICĂ s.f. Studiul lingvistic al tulburărilor de limbaj. [< fr. neurolinguistique]. Vezi definitia »