Definita cuvantului conectiv
CONECTÍV, -Ă adj. Care poate fi conectat, care se conectează. // s.n. 1. (Log.) Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii; conector. 2. Nerv care reunește mai mulți ganglioni. 3. (Bot.) Parte a anterei care suportă și reunește sacii polenici. ♦ Țesut celular. 4. (Mat.) Operator. [Cf. lat. connectivus, fr. connectif, it. connettivo].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu conectiv
ERGATÍV s. n. caz gramatical, în unele limbi flexionare, care indică subiectul unei acțiuni ce se exercită asupra unui obiect. (< fr. ergatif) Vezi definitia »
PROPULSÍV, -Ă, propulsivi, -e, adj. (Rar) Care produce o propulsie. – Din fr. propulsif. Vezi definitia »
SUSPENSÍV, -Ă adj. care determină o suspensie (1). (< fr. suspensif) Vezi definitia »
REPRODUCTÍV, -Ă, reproductivi, -e, adj. 1. Care reproduce (1). ♦ Care reprezintă o reproducere. 2. Care favorizează o nouă producție. – Din fr. reproductif. Vezi definitia »
NEUROVEGETATÍV, -Ă adj. Referitor la sistemul nervos vegetativ. [< fr. neuro-végétatif]. Vezi definitia »