PALEOGÉN, -Ă, paleogeni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Prima perioadă a neozoicului, caracterizată printr-o floră în care predomină fanerogamele și printr-o faună variată; numulitic. 2. Adj. Care aparține paleogenului (1), privitor la paleogen. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléogène. Vezi definitia »

PERISPOMÉN adj., s.n. (Cuvânt grec) Care poartă accentul circumflex pe ultima silabă. [Cf. fr. périspomène, gr. perispomenos]. Vezi definitia »

REN s. m. mamifer rumegător din regiunile polare, asemănător cu cerbul, care se poate domestici. (< fr. renne) Vezi definitia »

nasabțigen s. invar. (țig.) șmecherie. Vezi definitia »

DISTÉN s. n. Silicat natural de aluminiu, de culoare albăstruie sau gălbuie și cu luciu sidefiu. – Din fr. disthène. Vezi definitia »