CIRCULATÓRIU, -IE, adj. v. circulator. Vezi definitia »

AUSPÍCIU s. n. 1. (la romani) prevestire făcută de auguri (I). ♦ dreptul de a lua auspiciile (rezervat consulilor, pretorilor și cenzorilor). 2. (rar) protecție. ♦ sub ~ iile cuiva = sub egida, sub patronajul cuiva; sub cele mai bune ~ ii = în împrejurări favorabile. (< lat. auspicium, fr. auspice) Vezi definitia »

suiulgíu (-íi), s. m. – (Înv.) Fîntînar, puțar. – Var. suingiu. Tc. suyolci (Șeineanu, III, 111). Vezi definitia »

APANÁGIU s.n. v. apanaj. Vezi definitia »

DURDULÍU, -ÍE, durdulii, adj. (Despre ființe și parți ale lor) Gras (1), rotofei, dolofan; bucălat; durd. – Durd + suf. -uliu. Vezi definitia »