INTERCURÉNT, -Ă, intercurenți, -te, adj. (Rar) Care survine în timpul desfășurării altui proces (mai ales o boală). – Din fr. intercurrent. Vezi definitia »

SPUMÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță, vin) care produce spumă. (< it. spumante) Vezi definitia »

EPANȘAMÉNT s. n. acumulare de lichide în alte țesuturi sau locuri decât cele obișnuite ale organismului. (< fr. épanchement) Vezi definitia »

SEMISAVÁNT s.m. Semidoct. [După fr. démi-savant]. Vezi definitia »

MANAGEMENT [MÉ-NIGI-MENT] s. n. 1. activitatea, arta de a conduce. 2. știința organizării și conducerii întreprinderilor, a valorificării eficiente a resurselor umane, financiare și materiale ale unei organizații. (< engl. management) Vezi definitia »