tanilíu, tanilíe, tanilíi, adj. (reg.) delicat, fin. Vezi definitia »

PURPURÍU, -ÍE adj. culoarea purpurei, roșu-închis. (după lat. purpureus) Vezi definitia »

sfântáriu, sfântárii, s.n. (înv.) altar. Vezi definitia »

INTEROGATÓRIU s. n. totalitatea întrebărilor puse de către judecător unei părți implicate în proces și a răspunsurilor date; actul care consemnează. (< fr. interrogatoire) Vezi definitia »

ORATÓRIU¹, oratorii, s. n. 1. Compoziție muzicală simfonică de mare întindere, scrisă pe o temă dramatică, pentru orchestră, cor și soliști vocali și destinată a fi interpretată în concert; p. restr. cantată. 2. (Înv.) Mic edificiu sau încăpere într-o locuință particulară, servind drept loc de rugăciune; paraclis. – Din lat. oratorium. Cf. it. oratorio, fr. oratoire. Vezi definitia »