Definita cuvantului disident
DISIDÉNT, -Ă s.m. și f. Persoană ale cărei păreri, opinii sunt deosebite de ale majorității. [Var. dizident, -ă s.m.f. / cf. fr. dissident, lat. dissidens].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu disident
OBSEDÁNT, -Ă adj. Care obsedează. [Cf. fr. obsédant]. Vezi definitia »
PROSPICIÉNT, -Ă adj. (Liv.) Care dă, privește, răspunde către un anumit loc; orientat într-un anumit fel, către ceva. [Pron. -ci-ent. / cf. it. prospiciente, lat. prospiciens]. Vezi definitia »
VIRESCÉNT, -Ă adj. atins de virescență. (< fr. virescent, lat. virescens) Vezi definitia »
RESENTIMÉNT, resentimente, s. n. Sentiment ostil față de cineva, pornire împotriva cuiva provocată de amintirea neplăcerilor suportate; dușmănie, ură, pică, resimțământ. – Din fr. ressentiment. Vezi definitia »
REGULAMÉNT, regulamente, s. n. Totalitatea instrucțiunilor, normelor și regulilor care stabilesc și asigură ordinea și bunul mers al unei organizații, al unei instituții, al unei întreprinderi etc., reglement. ◊ (Ieșit din uz) Regulament de ordine interioară = regulament prin care se stabilesc, în cadrul un ei organizații socialiste, dispoziții privitoare la disciplina muncii și în general, la raporturile dintre această organizație și angajații săi. ♦ Norme elaborate de puterea executivă pentru aplicarea și completarea dispozițiilor unei legi. ♦ Totalitatea normelor după care se joacă un joc, un sport etc. [Pl. și: (înv.) regulamenturi] – Din it. regulamento. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z