SPADICI- elem. „spadice”. (< fr. spadici-, cf. lat. spadix, -icis, ramură de palmier) Vezi definitia »

plici² s. n., art. plíciul; pl. plíciuri Vezi definitia »

canci (țig.) I adv. deloc. II pron. neg. (în propoziții afirmative) nimic. Vezi definitia »

flecí, flecésc, vb. IV (reg.) a (se) zdrobi (prin lovituri), a (se) face fleașcă. Vezi definitia »

ÎNVREDNICÍ, învrednicesc, vb. IV. Refl. 1. A se dovedi vrednic să înfăptuiască ceva, să ajungă la ceva; a fi capabil, a reuși. 2. A avea norocul, cinstea să..., a avea parte de... ♦ Tranz. (Rar) A acorda favoarea, norocul de a... 3. A găsi de cuviință; a binevoi, a catadicsi. – În + vrednic. Vezi definitia »