TEMÁTIC, -Ă, tematici, -e, adj. 1. Privitor la teme, făcut pe teme. 2. (În expr.) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență, și care, adăugată la rădăcină, formează împreună cu aceasta o temă. – Fr. thématique (<gr.). Vezi definitia »

CULÍC, culici, s. m. (La pl.) Gen de păsări de mlaștină cu ciocul lung și îndoit în jos, cu penajul brun închis sau brun-ruginiu (Numenius); (și la sg.) pasăre din acest gen. – Et. nec. Vezi definitia »

artíc (-ce), s. n. – Bucată, rămășiță, rest. – Var. (h)artig, hartic. Tc. artik, cf.bg. artyk. Totuși, Drăganu, Dacor., VI, 259, îl derivă de la lat. *articus, de la articulus, și îl identifică cu cuvîntul hartan; este însă greu de presupus existența unui cuvînt lat. de acest fel (cf. Graur, BL, V, 73). Vezi definitia »

PARENÉTIC¹, -Ă adj. (Rar) Care îndeamnă la virtute; moralizator. [< fr. parénétique, cf. gr. paraineo – a sfătui, a îndemna]. Vezi definitia »

MESIÁNIC, -Ă, mesianici, -ce, adj. Referitor la Mesia; p. ext. care a fost prezis, care cuprinde o prezicere (de mântuire); profetic. [Pr.: -si-a-] – Din fr. messianique. Vezi definitia »