ȘURUBĂRÍ, șurubăresc, vb. IV. Intranz. A face șurubării, a umbla cu șmecherii, cu tertipuri pentru a realiza ceva. – Din șurubar. Vezi definitia »

murí (-mort, murít), vb. – 1. A deceda, a se sfîrși din viață. – 2. A simți o pasiune vehementă. – 3. A se epuiza, a se extenua. – Mr. mor, murire, megl. mor, muriri, istr. mor. Lat. mǒrior, redus la o conjug. analogică *mǒrῑre (Pușcariu 1107; Candrea-Dens., 1174; REW 5681), cf. it. morire, prov., cat., sp. morir, fr. mourir. Cuvînt de uz general (ALR, I, 286). – Cf. mort, moarte, mortăciune, amorți. Der. muricios, adj. (înv., mortal); murind, s. m. (călugăr care îngrijește muribunzii), cuvînt neuzual, creat de Caragiale, după modelul fr. mourant; muribund, adj., din fr. moribond; muritor, s. m. (mortal, efemer); nemurire, s. f. (imortalitate); nemuritor, adj. (imortal); nemuri (var. înemuri), vb. (a imortaliza), neuzual, creație a scriitorilor romantici; nemuritorie, s. f. (înv., imortalitate). Vezi definitia »

HOMEOMÉRI s.m.pl. (Fil.) Termen folosit de filozoful grec Anaxagoras pentru a desemna cele mai mici particule materiale, infinit divizibile, ale corpurilor, care, după el, conțineau în sine toate calitățile posibile. [Pron. -me-o-. / < fr. homéoméries, cf. lat. homeomeria, gr. homoiomereia]. Vezi definitia »

FLORI-, -FLÓR elem. „floare”. (< fr. flori-, -flore, cf. lat. flos, floris) Vezi definitia »

MAÓRI subst. 1. S.m. pl. Populație băștinașă din Noua Zeelandă. 2. S.f. Limbă polineziană vorbită de maori. (cf. fr. maori) Vezi definitia »