Definita cuvantului etimologie
ETIMOLOGÍE s.f. 1. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu istoria cuvintelor, stabilind originea și evoluția formei și a sensului lor. 2. Explicare istorică a sensului și a formei unui cuvânt. ♦ Etimon. ◊ Etimologie populară = modificare a unui cuvânt sub influența unui alt cuvânt mai cunoscut, cu care are asemănări și de la care s-ar putea crede că derivă; etimologie multiplă = explicarea originii unui cuvânt prin toate etimoanele probabile. [Gen. -iei. / cf. fr. étymologie, lat., gr. etymologia – studiul înțelesului adevărat < etymos – adevărat, logos – studiu].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu etimologie
DISGRAFÍE s. f. (Med.) Perturbare patologică a scrisului, care se deformează devenind neciteț. – Din fr. dysgraphie. Vezi definitia »
HIETOGRAFÍE s. f. ramură a meteorologiei care tratează despre ploaie. (< fr. hyétographie) Vezi definitia »
STEREOIZOMERÍE s. f. Proprietate specifică stereoizomerilor. [Pr.: -re-o-i-] – Din fr. stéréo-isomérie. Vezi definitia »
MUCENICÍE s. f. Viața de suferință, de chin a mucenicului2 (1); p. gener. suferință extremă, martiriu, chin. – Mucenic2 + suf. -ie. Vezi definitia »
CROMOLITOGRAFÍE s.f. Procedeu de reproducere litografică în mai multe culori. ♦ (Concr.) Reproducere obținută prin acest procedeu. [< fr. chromolithographie, cf. gr. chroma – culoare, lithos – piatră, graphein – a scrie]. Vezi definitia »