puntúră, puntúri, s.f. 1. (înv.) împunsătură, înțepătură; urmă lăsată de o împunsătură. 2. (reg.) fel de a coase, de a broda, de a croșeta prin care se obțin ornamente rotunde. Vezi definitia »

SVÁSTICĂ, svastici, s. f. Obiect în formă de cruce cu brațe egale, îndoite la capăt în unghi drept, servind ca simbol religios la unele popoare orientale; cruce încârligată. ♦ Emblemă politică folosită de naziști. – Din germ. Swastika, fr. svastika. Vezi definitia »

YÁLĂ s.f. Încuietoare de siguranță, de tip special, cu sistem cilindric. (din engl. yale) Vezi definitia »

frânbiátă s.f. (reg.) oaie cu lână creață. Vezi definitia »

fără Vezi definitia »